Cetatea de la Poenari - cuibul de vulturi al lui Vlad Tepes - Dracula

The Poenari Fortress - Vlad Tepes' s nest of eagles - Dracula
Cetatea de la Poenari - cuibul de vulturi al lui Vlad Tepes - Dracula

               Cetatea Poenari, aflata intre Curtea de Arges si Barajul Vidraru, ridicata prin secolul 13, in timpul dinastiei Basarabilor, a fost refacuta in timpul domniei lui Vlad Tepes, care a transformat-o in principala sa fortareata de refugiu in timpul invaziilor otomane.

Cuibul de vulturi al vitejilor lui Tepes este o cetate asezata pe un varf de stanca cam la 850 de metri altitudine , la care se ajunge urcand 1480 de trepte,un urcus nu tocmai lin pe alocuri dar care merita tot efortul datorita panoramei unice ce ti se deschide atunci cand ajungi la destinatie.
 panou situat la 2 km de cetate.                  

 Legenda spune cetatea a fost inceputa prin secolul 13 in timpul domniei lui Negru Voda dar atunci nu era decat un donjon adica un turn patrat folosit mai mult ca turn de observatie al hotarului nordic al Tarii Romanesti , in el se afla si locuinta celor cativa osteni ce dadeau alarma in caz de invazie. Abia cand domnitor a ajuns Vlad Tepes a fost marita la ordinul acestuia construindu-se turnuri puternie cu ziduri groase din caramida si din piatra de pana la 3 m inaltime imbogatind zestrea cetatii cu patru turnuri semicirculare greu de cucerit datorita asezarii perfecte si inaccesibilitatii constructiei caci accesul se facea printr un pod mobil doar dintr-o singura parte,in rest era aparata de prapastii adanci.

                    Legendele spun ca aceasta cetate ar fi fost construita de boierii dusmani familiei lui Vlad Tepes care au participat la asasinarea fratelui sau altfel vor fi trasi in teapa daca constructia nu va fi gata intr-o saptamana si ca boierii sa fie mai zelosi in munca o parte din ei au fost trasi in teapa.
Asa ca donjonului i-a mai fost ridicat un nivel,al patrulea iar un rezervor de apa a fost sapat in stanca,au fost construite cele 4 turnuri semicirculare,podul mobil si alte cladiri anexe.
                  O alta legenda spune ca odata in timpul domniei sale ar fi fost asediat de turci dar ar fi scapat dupa ce a fost ajutat de sapte frati din satul Arefu pe nume Dobrin, care i-au potcovit caii invers inseland astfel urmaritorii,de altfel in satul mai sus pomenit se afla foarte multe familii care poarta acest nume semn ca legenda are un sambure de adevar iar cei sapte frati ar fi primit sapte munti pentru pastorit in zona cetatii .
                 Dar legenda care mi place mie cel mai mult e legenda care spune ca sotia lui Tepes ca sa nu fie capturata de turci s-ar fi aruncat de pe zidurile cetatii decat sa fie capturata de turci iar stanca unde trupul ei s-ar fi zdrobit ar purta si acum pe ea sangele ei.

Cert e ca dupa moartea lui Tepes turcii ar fi pus tunurile pe o inaltime alaturata cetatii si ar fi bombardat cetatea dar aceasta a fost recladita de catre Radu cel Frumos,fratele lui Vlad Tepes iar ea a fost folosita in continuare pana prin secolul 16 iar mai apoi un cutremur intre anii 1888 si 1915 ar fi provocat surparea unei parti nordice a cetatii.

                   Abia prin 1920 au inceput restaurarile cetatii dar abia prin perioada 1969-1972 cetatea si-a recapatat adevarata stralucire tot atunci contruidu-se si scarile de acces care dau posibilitatea oricarui turist sa o viziteze si sa se bucure de peisajul deosebit.
Cert e ca daca aceasta cetate ar fi reconstruita asemeni altor cetati cu fonduri europene cred ca ar deveni cel mai important punct de atractie al zonei,probabil cel putin la acelasi nivel cu Manastirea meterului Manole situata la circa 20 de km distanta mai jos pe Arges in jos.

Turistii pot vizita 5 km mai sus de cetate pe Transfagarasan ,Barajul Vidraru - un lac imens si fermecator de acumulare construit in anii comunismului si care va poate oferi momente de relaxare unice prin pescuit,plimbari cu barca sau drumetii.

Zona de langa cetate este deosebit de frumoasa iar vizavi de scari se afla si locuri amenajate pentru picnic iar cazare veti gasi relativ usor la una din pensiunile foarte cochete din zona,merita sa petreceti daca nu concediul macar un sejur de 3 zile la poalele cetatii, aerul are o puritate deosebita iar gazdele sunt foarte amabile.

CUM AJUNGETI LA CETATE ?
-daca veniti fara masina aveti maxi taxi cursa de Aref din Autogara Curtea de Arges si rugati soferul sa va spuna cand trebuie sa coborati,
-de unde va lasa maxi taxi tineti soseaua spre nord,eventual intrabati la pensiunea de peste drum.
-aveti de mers cam 2 km pe jos,zona unde se intra pe scarile spre cetate e o zona intens circulata iar acolo se afla si uzina electrica ce tine de Barajul Vidraru,
-daca veniti cu masina mergeti cam 25 de km pe Transfagarasan de la Curtea de Arges spre Capatineni si dupa ultimele case mai mergeti cam 1,7 km si ajungeti la uzina.

The Poenari Fortress - Vlad Tepes' s nest of eagles - Dracula



               The Poenari Fortress, located between Curtea de Arges and Vidraru Dam, built during the 13th century during the Bessarabian dynasty, was rebuilt during the reign of Vlad the Impaler, which turned it into its main refugee fortress during the Ottoman invasions.
The eagle nest of the valley of Tepes is a fortress set on a rock top about 850 meters altitude, reaching 1480 steps, a climb not quite somewhere but worth the effort because of the unique panorama you see Open when you reach your destination.
 Panel located 2 km from the citadel.

 The legend says that the fortress was begun in the 13th century during the reign of Negru Voda, but then it was only a donjon, a square tower used more as a tower of observation of the northern border of the Romanian Country, and there is also the home of the few bastards Alarm in case of invasion. Only when Vlad Tepes was ruled was built on his order to build strong towers with thick brick walls and stone up to 3 m high enriching the fortress of the fortress with four semicircular towers that can be conquered due to the perfect settlement and the inaccessibility of the building, Was made by a moving bridge only from one side, but the rest was defended by the deep abysses.


                    The legends say that this fortress would have been built by the enemy boyars of Vlad Tepes' family who participated in the assassination of their brother or else they would be pulled up if the construction was not ready in a week and that the boyars were more zealous in the work part Of them were pulled in.
So the donjon was raised to a fourth level and a water tank was dug in the rock, the four semicircular towers, the mobile bridge and other annexed buildings were built.
                  Another legend says that once during his reign, he would have been besieged by the Turks but would have escaped after being assisted by seven brothers from the village of Arefu called Dobrin, who had hiked their horses in the opposite way, thus leaving the pursuers, in the village Above mentioned there are many families bearing this name sign that the legend has a sambure of truth and the seven brothers would have received seven mountains to pastorate in the area of ​​the fortress.
                 But the legend that I love most is the legend that says Tepes's wife not to be captured by the Turks would have thrown them off the fortress walls rather than be captured by the Turks and the rock where her body would have been crushed would Now she was wearing her blood.


It is certain that after the death of Tepes the Turks would have put the cannons at a height next to the fortress and would bombard the city but this was rebuilt by Vlad the Impaler, the brother of Vlad the Impaler, and it was still used until the 16th century and more Then an earthquake between 1888 and 1915 would have led to the collapse of a northern part of the fortress.


                   It was not until 1920 that the restoration of the fortress began, but it was not until 1969-1972 that the fortress regained its true glory and the access staircases that allow any tourist to visit and enjoy the scenery.
It is certain that if this fortress was rebuilt like other European funds, it would become the most important attraction of the area, probably at least at the same level as the Manole Manor Monastery located about 20 km further down Arges in below.

Tourists can visit the Transfagarasan Castle 5 km above the Vidraru Dam - a huge and charming reservoir built during the Communist years, which can offer you unique moments of relaxation by fishing, boat trips or hiking.


The area near the fortress is especially beautiful and opposite the stairs there are picnic places and accommodation is relatively easy to find in one of the very chic guesthouses in the area, it is worth spending time if you do not leave at least a 3 day stay at the foot of the fortress, The air has a great purity and the hosts are very kind.

HOW DO YOU GET TO THE CITY?
- if you come without a car you have maxi taxi the Aref race from Curtea de Arges Bus Station and ask the driver to tell you when to go down,
-from where you will leave the taxi maxi keep the road north, eventually head to the guesthouse across the road.
-walking about 2 km on foot, the area where the stairs lead to the citadel is an intensely circulating area, and there is also the power plant of the Vidraru Dam,
- if you come by car go about 25 km on Transfagarasan from Curtea de Arges to Capatineni and after the last houses go about 1.7 km and get to the plant.

MANASTIREA SNAGOV - PERLA A ORTODOXIEI

MANASTIREA SNAGOV - PERLA A ORTODOXIEI

Manastirea Snagov este o veche manastire ortodoxa, situata la o distanta de 45 de kilometri inspre nord de Bucuresti, pe o insula a lacului Snagov. Ansamblul monahal de pe insula Snagov a constituit un important centru duhovnicesc si cultural al Tarii Romanesti, in epoca feudala. Biserica cea mare a manastirii are trei hramuri, dupa cum urmeaza: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului (hramul initial, 21 noiembrie), Sfantul Voievod Neagoe Basarab (ctitorul actualei biserici, 26 septembrie) si Sfantul Antim Ivireanu (staretul manastirii, 27 septembrie).

Potrivit descoperiilor arheologice din anul 1933, care fac dovada unei locuiri vechi si neintrerupte pe aceasta insula, Manastirea Snagov a fost ridicata pe locul unei stravechi asezari dacice. Astfel, se crede ca inca din vremea domnitorului Vladislav I (1364-1379) aici exista un mic paraclis, avand hramul Buna Vestire, care s-ar fi scufundat, insa cea mai veche atestare a manastirii apare in anul 1408, intr-un hrisov al domnitorului Mircea cel Batran.

In jurul asezamantului monahal de pe insula Snagov, in jurul anului 1485, domnitorul Vlad Tepes dispune construirea unui zid de aparare, a unui pod, a unei inchisori pentru tradatori si talhari si a unui tunel pe sub apa.
Initial ansamblul monahal din insula, ridicat din caramida, era inconjurat de ziduri puternice pentru aparare, strajuite de un turn inalt de observare si paza, care servea, in acelasi timp, si pe post de clopotnita. Din vechile cladiri, astazi se mai pastreaza numai biserica cea mare, clopotnita, o fantana si o serie de ruine, ale chiliilor si ale inchisorii.

Manastirea Snagovului a servit, pentru o perioada, ca inchisoare de stat pentru boieri. Fiind inconjurata de ape si paduri dese si intunecoase, insula facea evadarile dificile si foarte rare. De asemenea, manastirea era inconjurata cu ziduri puternice, vegheate de un turn care servea drept clopotnita.

Biserica actuala, avand hramul "Intrarea in biserica a Maicii Domnului", a fost construita din caramida, in stil bizantin, de catre domnitorul Neagoe Basarab, intre anii 1517-1521. Biserica are patru turle poligonale, acoperite cu tigla, ca si restul suprafetei bisericii. Interiorul bisericii a fost imbracat in fresca, in anul 1563, de catre zugravul Dobromir cel Tanar, prin grija domnitorului Petru cel Tanar, fiul lui Mircea Ciobanul si al doamnei Cheajna.


In interiorul bisericii se pot distinge fresce din secolul al XV-lea, precum si portretele unor personalitati de seama ale vremii: Sfantul Neagoe Basarab cu fiul sau, Teodosie, si Mircea Ciobanul, cu familia. Desi, de-a lungul vremii, frescele din Manastirea Snagov au suferit numeroase transformari si restaurari, acestea reprezinta inca cel mai mare ansamblu mural care se pastreaza intr-o biserica din tara noastra.

Manastirea Snagov a fost mult iubita de Sfantul Antim Ivireanu (1650-1716), devenit mai tarziu mitropolit al Tarii Romanesti. In tipografia de la Manastirea Snagov, infiintata chiar de Sfantul Antim, s-au tiparit carti bisericesti in limbile greaca, slavona si araba, care au dus faima mesterilor autohtoni de la Snagov pana in Grecia, Asia Mica si Egipt.

In aceasta tipografie, sprijinita mult si de Sfantul Constantin Brancoveanu, carturarul Antim Ivireanul a tiparit, pentru prima data cu litere mobile, primele carti in limba romana cu caractere latine. Astfel, intaia carte cu litere latine a epocii limbii romane moderne a fost "Oranduiala slujbei lui Constantin si Elena".

In anul 1835, in manastirea de pe insula Snagov s-a infiintat o scoala de reeducare pentru tineret, iar dupa revolutia din 1848, aici au fost inchisi in jur de cincizeci de „pasoptisti”. Dupa secularizarea averilor manastiresti, in anul 1864, calugarii de la Manastirea Snagov au parasit insula, chiliile fiind daramate, iar biserica paraginita.

Manastirea Snagov, adica biserica cea mare si clopotnita, a fost restaurata in anul 1904, iar mai apoi in anul 1941, dupa cutremurul din 1940. O ampla serie de lucrari de reparatie si restaurare a fost desfasurata intre anii 1966-1967, in vremea patriarhului Justinian. Cutremurele din anii 1977 si 1986 au afectat mult biserica, astfel fiind nevoie de noi lucrari de restaurare, terminate abia in anul 1995.

Biserica cea mare din Manastirea Snagov a fost folosita si pe post de necropola domneasca, aici aflandu-se mormantul voievodului Vlad Tepes. De asemenea, tot pe aceasta insula a murit, in luna decembrie 1662, si batranul postelnic Constantin Catacuzino, victima a intrigilor boierilor in lupta pentru domnie.

Manastirea Snagov a devenit renumita mai ales dupa inmormantarea aici a domnitorului Vlad Tepes. Potrivit legendelor, dupa moartea lui Vlad Tepes, survenita in urma unei batalii cu turcii, in anul 1476, calugarii manastirii ar fi gasit si ascuns trupul domnitorului, respectiv l-ar fi inmormantat crestineste, dupa terminarea periodica a luptelor pentru putere. Inmormantarea s-ar fi petrecut pe ascuns si fara nici un fast, din cauza noului domnitor instalat de turci, care era din familia Danestilor, dusmani ai lui Vlad Tepes. Cu toate acestea, adevarul nu poate fi stabilit cu certitudine.

Dintre numeroasele obiecte de cult si de arta feudala, pastrate cu multa grija in Manastirea Snagov, mentionam: usa paraclisului, care dateaza de pe la jumatatea secolului al XV-lea; un panaghiar de argint aurit, din secolul XV; o anafornita daruita de Radu cel Mare; un chivot daruit de Sfantul Varlaam; o catuie oferita de Sfantul Antim Ivireanu. O parte dintre aceste tezaure liturgice, bisericesti si culturale se pastreaza astazi in Muzeul National de Arta al Romaniei.

In vechime insula era legata de malul lacului printr-un pod lucrat din barne de stejar. In anul 1821 insa, in urma Revolutiei, podul a fost incendiat de turci, el nemaifiind refacuta pana de curand. Se spune ca podul a ars o zi si o noapte, intinzand un drum de flacari peste luciul apei. Astazi, la Manastirea Snagov se poate ajunge pe o pasarela din fier, care face legatura intre mal si insula; lucrarile la pasarela au inceput in luna iulie a anului 2010, fiind finalizate in luna noiembrie a aceluiasi an.